Expozitie virtuala - retrospectiva anului 2006

15 octombrie – Ziua Mondială a Femeilor din mediul rural

“Femeia este singurul lucru din lume,
pe care îl poţi pierde,
fără să-l fi avut vreodată”
(Karl Franz Andres)

Cutreierând oraşul zbuciumat de obişnuita haotică urbană, realizăm că este o minunată zi de toamnă arămie. Soarele ne descântă cu razele sale mângâietoare , frunţile atât de încreţite de grijile cotidiene. Am uitat oare să savurăm şi să preţuim fiecare zi… poate ar trebui să ne oprim un moment pentru a ne aduce aminte cine suntem.
Iată că în această zi de Duminică, 15 octombrie este sărbătoare. In cinstea Măriei Sale Tăranul, Muzeul “ASTRA” a fondat o “Academie” – Academia Artelor Tradiţionale din România. Din cei 200 de meşteri găzduiţi de aceasta la ora actuală, jumătate sunt femei. Cu tradiţia în suflet, le elogiem astăzi. Ne închinăm în faţa Ei – Femeia satului tradiţional românesc.
Ea e viitorul, copila care se joacă în ţărâna uliţei din satul de departe, din negura atemporalităţii mitice. Ea e tânara domniţă, care în momentul trecerii pragului cununiei, îmbracă straiele tradiţiei populare moştenite de la strămoşi. Ea e Mama, cea mai caldă fiinţă, ocrotitoarea sacralităţii de suflet a familiei. Cu ochii plini de soare şi vis, Ea ţese cu mâna-I atât de iscusită la război, basmele poporului român. Acele mitice doine şi balade, pe care fluieraşul le cântă mioarelor şi doicile pruncilor. Prin blândeţe, agerime şi trudă ea reuşeşte să îmblânzească tot răul.
Frumuseţea fără de margini a creaţiei Ei artistice, lumina icoanelor pictate şi legenda ouălor încondeiate, fluiditatea ţesăturilor, fineţea trainică a căldurii lemnului şi lutului prelucrat se canalizează spre păstrarea intactă a învăţămintelor strămoşeşti şi păstrarea vie a acestei flăcări.
Stră-buna Tradiţie ne învaţă să ne închinăm în faţa sensibilităţii artistice şi profunzimii sufletului - acel suflet de femeie, binecuvântat cu harul lui Dumnezeu, fără de care , trebuie să recunoaştem că vieţile noastre ar fi mai searbede.

Urăm MAICII TRADITIE(I),
La mulţi şi sănătoşi ani!

Muzeograf,
Arsenie - Andre Mihaela

Muzeul „ASTRA” participă la sesiunea Institutului de Cercetări Socio-Umane

În această lună Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, filială a Academiei Române împlineşte 50 de ani de existenţă. Acest eveniment va fi sărbătorit în zilele de 14-15 octombrie printr-o şedinţă festivă urmată de o manifestare ştiinţifică, cu secţiuni pe diverse profiluri. Tematica generală a sesiunii va fi Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu şi cercetarea relaţiilor interetnice, evidenţiindu-se astfel importanţa cercetărilor referitoare la saşii transilvăneni.
Având profil înrudit cu tema aleasă de organizatori, din partea Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu vor participa la această aniversare cu lucrări ştiinţifice, la secţiunea dedicată etnologiei Valer Deleanu (Un car „mixt” din Şura Mică), Olimpia Coman-Sipeanu (O oază de istorie, credinţă şi artă românească – Schitul Sub Piatră, judeţul Alba), Carmina Maior (Meşteri saşi şi biserici româneşti), Delia Voina (Români şi saşi în fotografia secolului al XIX-lea), Karla Roşca (Consideraţii privind cultura tradiţională a saşilor din zona Bistriţei), Veronica Mihăescu (Rolul metadatelor în digitizarea patrimoniului).
Dorim pe această cale să le urăm colegilor noştri de la Institutul de Cercetări Socio-Umane, „La mulţi ani!”


Delia Voina – muzeograf

Campania de comunicare a Programului Sibiu Capitală Culturală 2007, departe de NORMAL

Cu 87 de zile înaintea deschiderii primei sticle de şampanie în cinstea Capitalei Culturale Europene 2007, Sibiul începe să “comunice”. După mari aşteptări şi poate şi mai mari emoţii, referitoare la existenţa sau inexistenţa unei campanii de comunicare strălucite, de nivel european a programului cultural, aceasta a fost lansată, la Sibiu.

Oraganizatorul principal, firma GAV & Scholz, este căştigătoarea licitaţiei pentru campania de comunicare. Lansarea a avut două momente: prezentarea campaniei şi vernisarea unei expoziţii de fotografii şi print-uri. Sintagma aleasă pentru a exprima mesajul expoziţiei: “NORMAL” a incitat întreaga asistenţa şi în primul rând presa centrală şi locală, mai ales că expoziţia a fost prezentată în premieră la Frankfurt în Germania, iar opinia publică din întreaga Europă este pe bună dreptate curioasă să vadă cât de normală este societatea românească la intrarea în UE, la 1 decembrie 2007.

Dar cât de potrivit a fost ales acest cuvânt-simbol, pentru a reprezenta programul capitalei culturale, ne-am convins abia la vernisajul expoziţiei.

În primul rând, campania de comunicare, în sine, a început cu trei luni înaintea deschiderii anului capitalei culturale. ANORMAL! În mod NORMAL, strategia de comunicare se prezintă înaintea stabilirii programului cultural sau cel mai târziu odată cu acesta.

Odată începută (aflăm din primul comunicat de presă al firmei GAV & Scholtz) campania s - a externalizat direct şi complet, urmărind target-area marilor capitale europene. ANORMAL! Este cunoscută importanţa definirii şi promovarii unui fenomen cultural prin atragerea, cooperarea şi responsabilizarea actorilor culturali participanţi, sau în orice caz, a celor mai importanţi!

Oportun, necesar şi important, lansarea propriu-zisă a campaniei la Sibiu organizată şi de această dată fără participarea directă şi deliberarea colectiva a artiştilor fotografi colaboratori. Spre exemplu, nici o lucrare din zecile de fotografii excepţionale ale lui Dumitru Budrala despre patrimoniul tehnic sau cel imaterial din cadrul Muzeului ASTRA – ambele în atenţia UNESCO, nu au fost selectate în expoziţie.

Ar fi fost o oportunitate a instituţilor care gestionează întreg programul, pentru a dovedi că-şi onorează calitatea de actori culturali. În mod ANORMAL, lansarea campaniei de comunicare s - a făcut în faţa presei şi atât! Actorii culturali au fost invitaţi doar la o expoziţie…

În mod absolut paradoxal, faţă de declaraţiile directorului firmei organizatoare, Lucian Georgescu, într-un articol on-line, acesta prelua din una din tezele lui Emil Cioran: “Trăsătura definitorie a naţiunii române este lipsa de răspundere. Unul dintre puţinele „brand-uri” romăneşti internaţionalizate, cumpărat de francezi pentru ca el însuşi s-a dezis de origini, Cioran {…} spune undeva că specificul naţional al românilor rezidă în faptul că nu iau nimic în serios”. Constatăm distanţa ....(să fie acest lucru un aspect al NORMALULUI românesc) dintre idee şi faptă.
NORMAL!


Corneliu Bucur

Director General
Muzeul ASTRA

Conferinţă de presă, marţi 10.10.06

Marţi, 10.10.2006, ora 10:00, COMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL „ASTRA”, vă invită la conferinţa de presă ce va avea loc în Piaţa Mică, nr. 11 (Biblioteca de la mansardă).
Ordinea de zi:

1.Inaugurarea Galeriilor de Artă Populară.
2.Pregătirea Galeriilor de Artă extra – europeană.
3.Sala de Conferinţe a Casei Artelor; „centru european” pentru afirmarea identităţii etno – culturale.
a.Inaugurarea centrului cu participarea Academiei Române, Universităţii „L. Balga” şi Revistei Transilvania.
b. Proiectul drapelelor breslelor sibiene: Muzeul ASTRA, Muzeul Brukenthal şi SC. Metropolis.
4.Demersuri pentru înfiinţarea catedrei de Istorie a Civilizaţiei, în anul 2007.
5.Găleşoaia – un sat de olari dispărut, salvat în Muzeul ASTRA.
6.Pătru Godja, cel mai mare sculptor de porţi monumentale maramureşene, (membru al Academiei) prezent în Muzeul ASTRA pentru o nouă lucrare.
7.Ce e normal şi anormal în programul de promovare al Capitalei Culturale Europene, 2007. Proteste împotriva segregării (discriminării) managerilor culturali în materie de promovare a imaginii Sibiu, 2007.
8.Erată la harta turistică a Capitalei Culturale Europene, 2007.
9.Succesul Muzeului ASTRA la Zilele Francofoniei.
10.Invitaţia la inaugurarea programului Luxemburg Capitală Culturală.

Coşul din Hoteni îmbogăţeşte grupa tematică a cămărilor

Păstrarea recoltei agrare a avut în numeroase zone etnografice ale ţării, un rol esenţial pentru asigurarea resurselor de trai pe întreg anul agricol (până la noua recoltă), precum şi asigurarea seminţelor în vederea continuării ciclurilor agricole. De aici permanenta preocupare a omului de a concepe şi perfecţiona tehnici şi mijloace capabile să satisfacă acest deziderat, să păstreze şi să conserve producţia agricolă.
Sistemele de depozitare şi conservare -geneza, dezvoltarea şi perfecţionarea lor, atât ca tehnică de construcţie, cât şi ca realizare estetică-, sunt strâns legate de dezvoltarea economică a gospodăriei tradiţionale, un reflex direct al dezvoltării proprietăţii. Aparent, componente secundare ale gospodăriei, a cărei matrice de bază rămâne binomul locuinţă – şură (grajd), sistemele de depozitare şi conservare (cămările) evoluează şi se perfecţionează în timp, ajungând, nu de puţine ori, să devină un etalon în planul socio-economic al gospodăriei.
Pornind de la aceste criterii în anul 2001, s-a aprobat organizarea unei noi grupe tematice în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” Sibiu – Sisteme de depozitare şi conservare în alimentaţia populară tradiţională – cu monumente de certă valoare etnografică.
Pentru completarea acestei noi grupe tematice, în anul 2004 s-a început o cercetare amplă de teren pentru depistarea şi achiziţionarea unui coş de mălai din nuiele (coşar, pătul), reprezentativ din punct de vedere documentar şi etnografic pentru zonele în care el a cunoscut o maximă frecvenţă. Pentru depistarea şi achiziţionarea acestui tip de coşar, considerat a fi cel mai arhaic mijloc de depozitare a porumbului, s-a cercetat o mare parte a teritoriului ţării, atât în zonele de câmpie şi de deal, cât şi în zonele de munte, fără a se găsi o astfel de construcţie care să răspundă exigenţelor noastre, din cauza marilor transformări ce au survenit în satele din întreaga ţară.
În acest an, s-a continuat cercetarea de depistare şi de achiziţie a unui pătul din nuiele, în zona etnografică a Maramureşului. În comuna Hoteni, o localitate cu caracter preponderent agricol, situată între două râuri Mara şi Iza, am reuşit identificarea unui coşer aflate în stare bună de conservare şi el în pericol de a fi distrus răspunzând perfect în criteriilor cerute pentru selectarea şi achiziţia unui asemenea pătul.
Coşul de mălai, de formă trapezoidal-ovoidală, evazat în partea superioară pentru a mări capacitatea de depozitare, sprijină pe patru grinzi transversale sub care sunt aşezate lespezi de piatră. Structura de rezistenţă a coşarului este realizată din patru perechi de stâlpi verticali şi două perechi de grinzi orizontale, între care s-a realizat împletitura de nuiele. Patru perechi de contrafise fixează stâlpii verticali de tălpile construcţiei, conferindu-i stabilitate. Nuielele de lază (arbore asemănător cu salcia, dar mai elastic şi mult mai rezistent în timp) sunt împletite orizontal într-un singur fir. Pentru a creşte rezistenţa împletiturii, din loc în loc, nuielele verticale sunt prinse în chingi de lemn, dispuse transversal în interiorul coşului. Acoperişul, cu şarpantă în patru ape şi învelitoare din draniţă de brad, are două uşi, dispuse spre faţadă, prin care se realizează umplerea coşului cu porumb la sfârşitul toamnei. În partea de jos coşul de mălai are două uşiţe prin care gospodarul îşi lua necesarul de zi cu zi.
Noua achiziţie completează grupa tematică a cămărilor de alimente şi de bucate, alăturându-se coşerului din laţi de scândură transferat din Şoroştin (datat în anul - 1884) şi pătulul pe piloni de mari dimensiuni, adus din Curtea de Argeş.

Marius Gherghel
Muzeograf CNM ASTRA

Muzeul "ASTRA" la Zilele Francofoniei din Bucuresti

Muzeul ASTRA
invitat la Zilele Francofoniei din Bucureşti


În perioada 22 – 30 septembrie, Muzeul ASTRA a participat ca invitat şi expozant la evenimentul Cele 1000 de feţe ale Francofoniei organizat în foaierul Teatrului Naţional din Bucureşti, care a găzduit un caleidoscop de expoziţii originale ale ţărilor din cele patru colţuri ale lumii francofone. Sommet-ul Francofoniei, organizat de România în premieră pentru centrul şi vestul Europei a constituit un îndemn spre informare, spre actul cultural şi spre înţelegerea diversităţii lumii francofone, având ca liant şi valoare unitară cultura limbii franceze.
Muzeul ASTRA a fost ales să reprezinte şi să fie cartea de vizită a României în acest pavilion internaţional de către Secretarul de Stat al Comisiei UNESCO petrnu România, domnul Alexandru Mironov, în contextul în care Comisia Naţională UNESCO va institui premiul internaţional UNESCO, incontestabil „pentru patrimoniul tehnic” (premieră mondială), denumit “Dumbrava Sibiului”, dat fiind diversitatea şi raritatea monumentelor de tehnică populară din Dumbrava Sibiului, care reprezintă una dintre cele mai complete şi bine conservate colecţii de acest gen din lume.
Prin cele şase panouri prezentate în expoziţie, ilustrând ampla tipologie a morilor din România, prin ampla documentaţie ilustrată digital, Muzeul Astra a contribuit din plin în spaţiul expoziţional internaţional cu o proiecţie originală şi extrem de apreciată asupra valorilor patrimoniale etnocultural românesc. Oficialităţile şi publicul larg care au vizitat standul Muzeului „Astra” cu imagini fotografice din Dumbrava Sibiului, au văzut nu doar o „faţadă” pregătită artificial, ci chiar au putut percepe secvenţe din cultura şi civilizaţia populară tradiţională din România, aşa cum erau ele odinioară. Deşi români, mulţi nu ştiau că există asemenea valori atât de bine conservate, care „grăiesc” atât de frumos, despre rădăcinile civilizaţiei noastre româneşti.

Din impresiile culese, majoritatea celor care deja vizitaseră muzeul în aer liber şi larg accesibila celor doritori de o amplă documentare au recunoscut, cu multă căldură, că s-au simţit minunat în Dumbrava şi în Sibiu, iar astfel de manifestări sunt ocazii propice pentru a face cunoscute lumii valorile noastre româneşti: „Să cunoască toţi că suntem un popor cu o identitate foarte bine definită, care şi-a adus contribuţia la patrimoniul cultural european”. Jose Ortega, reprezentant al „Cité des Sciences”, Paris, a rămas plăcut surprins aflând de existenţa acestui muzeu, pe care, cu siguranţă, promitea că nu-l va ocoli la viitoarea vizită prin România, declarându-se „dornic pentru o viitoare colaborare muzeologică şi culturală”.

Dintre membrii corpului diplomatic, amintim impresiile ambasadorului României în Algeria, domnul Ion Pâslaru: „Cu deosebită consideraţie pentru OPERA CULTURALĂ de autentic patriotism pe care o îmbogăţeşte neîncetat şi cu admiraţie, pentru energia, generozitatea şi caracterul de autentic luptător al domnului Corneliu Bucur”.


Cosmina Frăţilă
Muzeograf Muzeul ASTRA

Premiere de toamna în Dumbrava Minunata

Undeva, “pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, în România noastră, unii copaci au înflorit pentru a doua oară în acest an. O vorbă din bătrâni, care a străbătut veacurile, ne prezice că vom avea o toamnă lungă şi frumoasă. O toamnă care vă îndeamnă să hoinăriţi, să descoperiţi frumuseţea ce se revarsă la tot pasul. Iar paşii voştri vor fi atraşi, magnetizaţi, de colţul de rai din pădurea de aramă a Dumbrăvii Sibiului – Muzeul în aer liber.
Vă propun să începem plimbarea noastră, prin a face cunoştinţă cu cea care va conduce atelajul - una din trăsurile de epocă, recent restaurate (pneuri noi pe roţile de lemn) -, pe cei 10 km de alei ai muzeului, Dorina, tânara iapă neagră ca pana corbului şi cu stea albă în frunte, nou venită în familia cabalinelor din muzeul nostru, care numără astăzi cinci membri.
Trăsura va răvăşi, în trapul liniştit, covorul multicolor al frunzelor şi, încet-încet, veţi aluneca într-o frumoasă poveste de toamnă, în care vi se vor perinda prin faţa ochilor, miraţi de atâta frumuseţe, o succesiune de imagini de basm, în care autenticul arhitecturii tradiţionale româneşti se topeşte în Natura autumnală.
O imagine inedită vă întâmpină, când îndreptându-vă spre amfiteatrul de pe lac, vis-à-vis de Troiţa din Răşinari, pe aleea pivelor, veţi observa, la poalele crângului, o arătură proaspătă, semn că vă plimbaţi prin singurul muzeu din ţară, care alături de cultură, practică şi agricultura. În această perioadă, vă oferim o imagine specifică satului tradiţional, aflat în pregătire pentru întâmpinarea anotimpului rece. Aici vom semana lucernă, “regina” plantelor furajere, ce va fi folosită ca furaj pentru animalele de tracţiune care, în sezonul de vară, respectiv de iarnă, vor asigura divertismentul vizitatorilor noştri prin plimbările cu trăsurile sau săniile.
După cutreieratul în lungul şi în latul Muzeului, când per pedes, prin poieniţele pline ochi de brânduşe violete, când cu trăsura, în ritm alert, obosiţi, dar încântaţi de bogaţia patrimoniului tehnic admirat pe parcursul drumului, veţi simţi nevoia să reflectaţi asupra minunăţiilor văzute şi să gustaţi, la propriu, din ospitalitatea tradiţională românească, servind bucate autentice româneşti la unul dintre cele trei locuri de popas: Cârciuma din Bătrâni, Hanul din Tulgheş sau Hanul din Veştem, care va intra în circuitul turistic începând cu 1 noiembrie a.c. Aici, popasul se poate prelungi şi peste noapte, Hanul din Veştem retrăindu-şi funcţia iniţială, aceea de a oferi găzduire şi ospătare călătorilor, într-un muzeu viu, cum este Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA”.
Promenada de neuitat se încheie aici, după o zi, şi, poate şi-o noapte petrecute într-un muzeu în care viaţa palpită şi freamătă, inspirând liniştea şi energia anotimpului auriu al Doamnei Toamne!

Eliza Penciu
Coordonator programe turism cultural
CNM “ASTRA”